Pagina cititorului de cursă lungă
Ioana Pârvulescu
Cum să citim? Cu bucurie
Cea mai puternică imagine a cititorului se află, pentru mine, în Poveste fără sfârşit (sau, cum aş prefera eu titlul românesc, Poveste nesfârşită) de Michael Ende.
Bastian s-a ascuns în podul şcolii, cu cartea lui furată. O deschide, ştiind precis că el este în lumea lui reală, într-un pod prăfuit, iar personajele din carte sunt în lumea lor fabuloasă, născută din litere. La un moment dat i se pare că se produce un fenomen curios, se simte "curentat", ca şi cum cele două lumi s-ar atinge şi s-ar crea un canal de comunicare între ele, ca şi cum ar putea da mâna cu personajele, iar ele l-ar putea privi drept în ochi. Apoi, în a treia fază, băiatul care citeşte intră cu totul în lumea din carte, e absorbit şi devine personaj alături de eroii de acolo, îi cunoaşte, trăieşte cu ei aceleaşi aventuri, salvând tărâmul fanteziei. În fine, vine o clipă (grea), când trebuie să-şi ia rămas bun de la prietenii lui din viaţa cea nouă, spunându-le că n-o să-i uite niciodată şi, la urmă de tot, iese din carte şi se regăseşte iar în podul prăfuit. Doar că acum are amintiri şi prieteni în plus, existenţa lui s-a colorat. Şi, atenţie: nu sunt amintiri livreşti, sunt, dimpotrivă, amintiri trăite, amintiri ale întâmplărilor la care a participat şi el. El a salvat tărâmul fanteziei, iar acesta l-a salvat pe el.
(Cea mai recentă carte publicată: Cum continuă povestea,
Editura Humanitas, 2014.)
(sursa www.bookaholic.ro)
DE CE CITESC?
La sfârșitul acestei zile am adunat o listă de răspunsuri. Cumva bănuiesc că pe mulți pe care i-aș întreba nu mi-ar da doar un singur răspuns - asta dacă ar fi doritori sau capabili să îmi dea vreun răspuns.
Lista mea, pusă în ordine aproximativ cronologică:
- să călătoresc în alte lumi, chiar dacă stau la mine acasă
- să înțeleg ce gândesc alții despre o multitudine de subiecte
- să mă informez despre o multitudine de subiecte
- să învăț de la alții care știu mai multe decât mine despre o multitudine de subiecte
- să evadez ocazional din realitate (din diferite motive)
- să experimentez sentimente pe care nu le-am trăit și pe care nu le voi trăi poate niciodată
- să înțeleg trecutul și oamenii care au trăit înaintea mea - păcat că nu scriau de pe vremea peșterilor, dar sunt fascinat oricum și citesc și desenele rupestre dacă am ocazia
- să încerc să îmi imaginez viitorul și oamenii care vor trăi după mine - cu părerea de rău că nu voi mai fi aici să văd cum evoluăm ca specie (asta dacă vom evolua, în loc să ne distrugem planeta)
Unele dintre ele se suprapun pe anumite porțiuni, dar fiecare dintre ele a fost, sau încă mai este, un motiv pentru care citesc cărți.
Am adunat lista, dar tot nu mi-a ieșit din cap întrebarea: De ce citim?
Voi de ce citiți?...