GELLU NAUM

Cartea cu Apolodor este una din cele mai cunoscute cărți de poezie pentru copii în limba română, scrisă de Gellu Naum și publicată pentru prima dată în 1959.

Arthur te invita in cea mai frumoasa calatorie pusa la cale vreodata pentru copii si te provoaca sa faci inconjurul lumii cu o carte, fara sa te ridici din fotoliu.
Calatoreste in lumea intreaga si imparte aventura calatoriei cu Apolodor - un pinguin din Labrador - care canta in corul circului - era tenor. Intr-o zi, dorul de fratii lui din Labrador l-a facut sa porneasca intr-o calatorie lunga si plina de peripetii, din Targul Mosilor tocmai pana in Labrador. Bucura-te de povestea in versuri si de minunatele ilustratii care se impletesc cu firul intamplarilor.
Fragment din poezie:

La circ, în Târgul Moşilor,

Pe gheaţa unui răcitor,

Trăia voios şi zâmbitor

Un pinguin din Labrador.

-Cum se numea?-Apolodor.

-Şi ce făcea?-Cânta la cor.

Deci, nu era nici scamator,

Nici acrobat, nici dansator;

Făcea şi el ce-i mai uşor:

Cânta la cor. (Era tenor)

Grăsuţ, curat, atrăgător

În fracul lui strălucitor

Aşa era Apolodor.

Dar într-o zi Apolodor,

Spre deznădejdea tuturor

A spus aşa:- Sunt foaaarte trist!

Îmi place viaţa de corist,

Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor

De fraţii mei din Labrador...

O, de-aş putea un ceas măcar

Să stau cu ei pe un gheţar!...

Apoi a plâns Apolodor...

Când l-a văzut pisoiul Tiț

Plângând cu hohot şi sughit

I-a spus:- Prietene, aş da

Mustaţa şi codiţa mea,

Aş da o litră de caimac,

Aş da orice, să te împac.

Zău, nu mai plânge!
Te implor..."

Dar el plângea:
- "Mi-e dor, mi-e dor de fraţii mei
Din Labrador!..."

Şi-au încercat să-l mai împace

Ariciul, dăruindu-i ace,

Şi ursul, cu un pumn de mure

Atunci culese din pădure,

Şi iepurele Buză-Lată
Cu fructe dulci şi cu salată

(Colegi de-ai lui Apolodor,

Maeştri-cântăreţi la cor).
Cămila Suzi, cea mai tristă,

Ofta cu faţa în batistă,

Ea îi fusese ca o mamă:

Îl învăţase prima gamă.

Dar el plângea:
-Mi-e dor, mi-e dor

De fraţii mei din Labrador!

Colegii lui Apolodor

S-au dus atunci la dirijor.

Maestrul Domilasolfa

Cu haina lui de catifea,

I-a ascultat şi, gânditor,

S-a aşezat pe-o canapea
Oftând:-"Sărmanul meu tenor

Se poate prăpădi de dor!

Să plece, deci, spre Labrador..."

Şi a plecat Apolodor...

La început, a fost uşor:

L-a dus spre nord,
L-a dus în zbor

Un avion, un bimotor,

Şi, stând picior peste picior,

Cânta, cânta Apolodor

Cânta, cu glasul de tenor...